Ma uit la stiri si ma ingrozesc... 0 tv-ul o sa-si faca inca un serial de cateva sute de episoade din chestia asta, ca tot se terminase cu elodia si cu jurnalista aia a lor de s-a sinucis o dadusera in apa chioara, asa ca noul eveniment nemaivazut, incredibil etc. a picat din cer ca o mana cereasca.
Despre ce este vorba? Pai cum nu stiti? Dintr-un depozit al unei unitati militare din Ciorogarla (nume predestinat dupa cum se pare), de langa Bucuresti, s-au furat vreo 100 de arme de foc, adicatelea vreo 60-70 de pusti si 20-30 de pistoale, ca evidenta la arme se tinea ca la bomboane, cu kilul, asa ca nu se stie exact cate nu mai sunt.
Acuma, ca un vajnic militar trecut in rezerva dupa ce am frecat platoul unitatii vreme de un an, eu stiu o treaba. Treaba asta spune ca depozitul de arme este separat de ala de munitie. Una la mana. A doua chestie spune ca la predarea-primirea postului de catre militarul care asigura paza, se inspecteaza sigiliile depozitului. Asta e prima si cea mai importanta activitate, si in procesele verbale de primire-predare se mentioneaza asta. A treia chestie spune ca asa o cantitate de armament inseamna destul de multa greutate, cateva sute bune de kilograme, plus un volum considerabil, ceea ce inseamna ca-ti trebuie o masina cat de cat, macar dubita, sa le poti cara, iar in unitate nu se intra asa usor cu masina.
Asa ca stau eu si ma intreb cat e realitate si cat e facatura chestia asta. Adicatelea nu se stie exact cat s-a sustras. Nu se stie cand s-a intamplat chestia asta. Nu se stie cum au facut aia asa ceva. Pai cum pula mea de tara bananiera intri intr-o unitate militara cu camionul, nu te vede nimeni. Te duci la depozitul de arme (pazit cu strasnicie) si nu te vede nimeni. Furi de acolo, in primul rand rupand sigiliile, si nu observa nimeni timp de cateva zile treaba asta. Acuma toate autoritatile se dau de ceasul mortii sa gaseasca armele si pe aia care le-au luat.
Acuma, daca e pe bune faza si chiar cineva a luat armele astea, e de rau. Si trebuie luate masuri drastice sa nu se mai intample asa ceva. Nu demiterea unui sef va rezolva problema. Nu trimiterea pt cativa ani in puscarie a celor care trebuiau sa pazeasca si nu au facut-o. Ca doar de asta sunt platiti cu bani multi niste unii cu grade mari. Sa gandeasca.
vineri, 30 ianuarie 2009
luni, 19 ianuarie 2009
Cum faci foamea in BeMVeu
Probabil din titlu s-a prins lumea ca e vorba despre un personaj demn de cocalari.com, care nu are ce sa manance dar conduce bemveuri si se imbraca numai de la Diana si Gutza, aka D&G.
Acu' ca tot am stricat punctul culminant al povestirii, sa continuu sperand ca se va gasi cineva sa citeasca pana la capat.
Totul incepe acum cativa ani. Personajul principal, sa-i zicem Gigel, e si el pe acolo prin cartier (e pe bune, chiar e vecin cu mine, sta in blocul de vizavi) si e cam de-o seama cu mine... parca cu un an mai mic sau asa ceva. In fine, Gigel e genul de om care nu e deloc popular. Nici prea istet, nici prea sociabil. In fine, omul este pasionat de masini. Numai masini are in cap. Asta pe langa basinile de mare jmeker si impresiile de rigoare. Cum nu era deloc popular prin zona, Gigel se baga intr-un grup de jmekeri din astia inchipuiti din vecinatate, cu unii dintre ei fiind coleg de clasa prin liceu.
Eu am plecat la facultate dupa liceu, nu am mai tinut legatura cu baietii, insa aflu acum vr-un an ca Gigel plecase in Irlanda, la combinatii, cu fratii lui la fel de jmekeri. Toate bune si frumoase, sa fie el sanatos ca nu ma intereseaza.
De vreo 6 luni a aparut inapoi, cu o frumusete de bemveu seria 3, cam vechi ce-i drept, cred ca are cel putin 10 ani, cu volan pe dreapta si numar strain, ca doar e jmeker si nu plateste taxa auto (care cred ca ar fi depasit cu mult pretul platit pe masina). Jmekeria mare... numai ca bemveul ala bea gaz de rupe. Bani putini, pana la urma cu liceul 3 sau marina, ce-o fi facut el ca nu mai stiu, nu-l angaja nimeni. Asa ca masina ocupa degeaba un loc in parcarea din fata blocului, Gigel petrecand timp de calitate in habitaclu ascultand muzica, sa vada dusmanii ce masina ciumeaca are el, cu clima bizonica si subwoofer.
Acu' nu inteleg cum a facut de a trosnit-o in bot frumos de tot, daca nu prea mergea cu ea... in fine, de aproape o luna masina sta in parcare cu botul facut varza. Baietii spun ca ar fi taiat-o iar in afara. Cred si eu... cand esti jmeker ti se rupe tie de asigurare... ca doar esti jmeker si nu-ti poate face nimeni nimic. Cel putin asa crezi tu.
Acu' ca tot am stricat punctul culminant al povestirii, sa continuu sperand ca se va gasi cineva sa citeasca pana la capat.
Totul incepe acum cativa ani. Personajul principal, sa-i zicem Gigel, e si el pe acolo prin cartier (e pe bune, chiar e vecin cu mine, sta in blocul de vizavi) si e cam de-o seama cu mine... parca cu un an mai mic sau asa ceva. In fine, Gigel e genul de om care nu e deloc popular. Nici prea istet, nici prea sociabil. In fine, omul este pasionat de masini. Numai masini are in cap. Asta pe langa basinile de mare jmeker si impresiile de rigoare. Cum nu era deloc popular prin zona, Gigel se baga intr-un grup de jmekeri din astia inchipuiti din vecinatate, cu unii dintre ei fiind coleg de clasa prin liceu.
Eu am plecat la facultate dupa liceu, nu am mai tinut legatura cu baietii, insa aflu acum vr-un an ca Gigel plecase in Irlanda, la combinatii, cu fratii lui la fel de jmekeri. Toate bune si frumoase, sa fie el sanatos ca nu ma intereseaza.
De vreo 6 luni a aparut inapoi, cu o frumusete de bemveu seria 3, cam vechi ce-i drept, cred ca are cel putin 10 ani, cu volan pe dreapta si numar strain, ca doar e jmeker si nu plateste taxa auto (care cred ca ar fi depasit cu mult pretul platit pe masina). Jmekeria mare... numai ca bemveul ala bea gaz de rupe. Bani putini, pana la urma cu liceul 3 sau marina, ce-o fi facut el ca nu mai stiu, nu-l angaja nimeni. Asa ca masina ocupa degeaba un loc in parcarea din fata blocului, Gigel petrecand timp de calitate in habitaclu ascultand muzica, sa vada dusmanii ce masina ciumeaca are el, cu clima bizonica si subwoofer.
Acu' nu inteleg cum a facut de a trosnit-o in bot frumos de tot, daca nu prea mergea cu ea... in fine, de aproape o luna masina sta in parcare cu botul facut varza. Baietii spun ca ar fi taiat-o iar in afara. Cred si eu... cand esti jmeker ti se rupe tie de asigurare... ca doar esti jmeker si nu-ti poate face nimeni nimic. Cel putin asa crezi tu.
duminică, 4 ianuarie 2009
Cum fu revilionu'
A trecut si Revelionul asta.... 2009 sper sa fie mai bun, mai ales din august incolo... prietenii stiu de ce.
A fost super, un revelion din ala cum nu am mai avut de cativa ani.
Totul s-a petrecut in Galati, in 40, langa benzinarie.
Noi am fost 7 insi. A fost bine, dat fiind ca anul trecut eram vreo 15 si telefoanele tot sunau "pot si eu sa vin cu voi? te rooog!" Eu i-as fi luat si pe ceilalti, dar nu era casa mea si nici loc nu mai era, asa ca a trebuit sa ne supunem vointei proprietarului (adica prietena mea, na!). Si acum doi ani situatia a fost cu totul invers, dat fiind ca eram vreo 4 si ne tot rugam de unul si de altul sa vina, pana la urma reusind sa ne strangem vreo 7 sau 8.
Anul asta am fost 7 de la inceput. Nu au fost faze gen "stai sa ma gandesc, iti spun pe 31 seara" decat intr-un singur caz, care oricum era de inteles ca avusese o sora de-a tipei nu'sh ce accident auto cu o zi inainte si era vorba daca sa se duca sau nu la ea la spital (pe la SIbiu parca zicea). Nu au fost faze gen "vin dar stai asa, ca nu mai vin". Nu a mai fost colegu' Vali sa faca o lista interminabila de cumparaturi care sa ne ajunga o gramada de bani si sa ramana cat de inca 2-3 petreceri (de obicei continuam cheful de revelion si pe 1 seara, eventual si pe 2, apoi de Sfantul Ion, cu mancarea ramasa de la noaptea dintre ani).
Ne-am gasit, am dansat, am ascultat manele (bineinteles ca de la vecini, ce credeati?!...). Nu am cumparat artificii, pentru ca desi legale, mi se par putin de domeniul gay, adica in sensul ca ii dai foc si scoate stelute.... come on, vreau explozii, fum, rachete (poate ca am ramas putin obsedat din armata) . Am gasit pe 31 pe la 10 seara niste tigani cu petarde, care le dadeau la niste preturi incredibile, incat le-am urat sa le bage in cur pana la anul. Asa ca am privit de la geam cum dadea lumea cu artificii, iar eu am dat cu sampanie pe aia iesiti in fata blocului (geamul de la bucatarie e in dreptul intrarii in scara, si noi eram la etajul 3). Nu s-a suparat nimeni, ne-a apucat o foame cumplita, am mancat friptura si niste cartofi preprajiti care pareau cruzi si de fapt erau piure, salata de fructe foarte reusita, tort, salata boeuf, am baut visinata, vin, bere, sampanie etc, ca nu le mai stiu.
Dupa aia ne-am pus la povesti, am mai chiuit, am mai povestit, pana pe la 7 jumate, cand am dat stingerea ca eu am muncit pe 31 si eram varza de obosit. Ce mi s-a parut misto ca lumea era ok, in afara de t'arshu john care bause cam mult si dormea in picioare, si de mine care picam de obosit, spre deosebire de alti ani in care toata lumea pica pe la 4-5 si abia astepta sa se lumineze afara ca s-o stearga acasa si sa se culce. Acum ma doare inima ca trebuie sa ma intorc la munca, dar... pana la urma asa e in tenis, macar ca ne-am distrat si noi putintel.
A fost super, un revelion din ala cum nu am mai avut de cativa ani.
Totul s-a petrecut in Galati, in 40, langa benzinarie.
Noi am fost 7 insi. A fost bine, dat fiind ca anul trecut eram vreo 15 si telefoanele tot sunau "pot si eu sa vin cu voi? te rooog!" Eu i-as fi luat si pe ceilalti, dar nu era casa mea si nici loc nu mai era, asa ca a trebuit sa ne supunem vointei proprietarului (adica prietena mea, na!). Si acum doi ani situatia a fost cu totul invers, dat fiind ca eram vreo 4 si ne tot rugam de unul si de altul sa vina, pana la urma reusind sa ne strangem vreo 7 sau 8.
Anul asta am fost 7 de la inceput. Nu au fost faze gen "stai sa ma gandesc, iti spun pe 31 seara" decat intr-un singur caz, care oricum era de inteles ca avusese o sora de-a tipei nu'sh ce accident auto cu o zi inainte si era vorba daca sa se duca sau nu la ea la spital (pe la SIbiu parca zicea). Nu au fost faze gen "vin dar stai asa, ca nu mai vin". Nu a mai fost colegu' Vali sa faca o lista interminabila de cumparaturi care sa ne ajunga o gramada de bani si sa ramana cat de inca 2-3 petreceri (de obicei continuam cheful de revelion si pe 1 seara, eventual si pe 2, apoi de Sfantul Ion, cu mancarea ramasa de la noaptea dintre ani).
Ne-am gasit, am dansat, am ascultat manele (bineinteles ca de la vecini, ce credeati?!...). Nu am cumparat artificii, pentru ca desi legale, mi se par putin de domeniul gay, adica in sensul ca ii dai foc si scoate stelute.... come on, vreau explozii, fum, rachete (poate ca am ramas putin obsedat din armata) . Am gasit pe 31 pe la 10 seara niste tigani cu petarde, care le dadeau la niste preturi incredibile, incat le-am urat sa le bage in cur pana la anul. Asa ca am privit de la geam cum dadea lumea cu artificii, iar eu am dat cu sampanie pe aia iesiti in fata blocului (geamul de la bucatarie e in dreptul intrarii in scara, si noi eram la etajul 3). Nu s-a suparat nimeni, ne-a apucat o foame cumplita, am mancat friptura si niste cartofi preprajiti care pareau cruzi si de fapt erau piure, salata de fructe foarte reusita, tort, salata boeuf, am baut visinata, vin, bere, sampanie etc, ca nu le mai stiu.
Dupa aia ne-am pus la povesti, am mai chiuit, am mai povestit, pana pe la 7 jumate, cand am dat stingerea ca eu am muncit pe 31 si eram varza de obosit. Ce mi s-a parut misto ca lumea era ok, in afara de t'arshu john care bause cam mult si dormea in picioare, si de mine care picam de obosit, spre deosebire de alti ani in care toata lumea pica pe la 4-5 si abia astepta sa se lumineze afara ca s-o stearga acasa si sa se culce. Acum ma doare inima ca trebuie sa ma intorc la munca, dar... pana la urma asa e in tenis, macar ca ne-am distrat si noi putintel.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
